Propunere posibila de blocare a Proiectului Rosia Montana

Către: Asociatia Alburnus Maior

Str, Berk, Nr.361, Rosia Montana, Judetul Alba,
Tel/Fax: 0 740 280 309, E-mail: alburnusmaior@ngo.ro
http://www.rosiamontana.org

In atentia: D-lui Eugen David, Presedinte
E-mail: alburnusmaior@ngo.ro
Mobil: 0 740 280309

Ref.: Propunere posibila de blocare a Proiectului Rosia Montana

Va propunem mai jos o idee care ar putea fi fezabila – desi este posibil a fi catalogata drept fantezista de unii… -, daca nu sunt alte conditionari legale.

O posibila blocare a Proiectului Rosia Montana ar fi posibila prin cumpararea de loturi mici (simbolice – 1m2) de ONG-isti, de la proprietarii terenurilor inca ne-vandute RMGC.

In acest fel numarul proprietarilor de terenuri din zona s-ar multiplica foarte mult, de la numarul sutelor la cateva mii, sau mai mult.

Atata timp cat proiectul RMGC este un proiect privat, numarul proprietarilor de terenuri care nu si-au vandut inca proprietatile la RMGC, este esential, si practic pana nu tot terenul se cumpara de RMGC, proiectul nu poate demara.

Numai prin vanzarea a 1 ha, in loturi de 1 m2, se pot aduce in zona inca 10.000 de proprietari.

Pentru a da o garantie actualilor proprietari de terenuri care ar fi dispusi sa participe la aceasta actiune, ca terenul vandut nu va fi folosit in alte scopuri, in paralel cu semnarea actului de vanzare-cumparare, s-ar semna de viitorul proprietar un Contract prin care acesta cedeaza drepturile de folosire – pasunat, culturi agricole, tursim montan, pensiuni, ferme montane, etc. – a acestui 1 m2 de teren (cu exceptia subsolului), vechiului proprietar pentru o perioada de, sa zicem, de 99 de ani – cu drept de prelungire- in schimbul unei plati de, sa zicem, 1 leu pe an.

Daca un ha are pretul real al zonei, sa zicem, de 5.000 lei, 1 m2 ar avea un pret de 0,5 lei, ceea ce inseamna ca nici cheltuielile notariale pentru actele contractuale, nu ar trebui sa fie insemnate.

O alternativa ar fi daca acel 1 m2 ar fi cumparat la un pret sensibil mai mare. Daca luam o extrema, destul de improbabila insa, de cca. 100 Lei (noi)/1 m2, aceasta ar duce pentru un ha, la un beneficiu de 1.000.000 Lei (noi) pentru actualii proprietari, care cu un asemnea fond ar putea demara o afacere medie! Chiar si la valori sensibil mai mici de zeci de lei, beneficiul ar putea fi notabil, permitand dezvotarea unor activitati economice durabile.

Pentru a impiedica / reduce riscul ca unele proprietati sa fie cumparate de oportunisti, sau agenti ai RMGC, ONG-urile de mediu care se opun proiectului RMGC ar putea emite Recomandari favorabile cetateanului/membru ONG, recomandari care sa fie conditii preliminare in fata vanzatorului/actualului prooetar de terenuri din Rosia Montana.

Desigur ca poate ar trebui pus la punct un sistem de delegare notariala, prin intermediul ONG-urilor de gen Alburnus Maior, astfel incat un cetatean din Bucuresti, de ex. sa nu fie nevoit sa mearga direct in satele din Rosia Montana.

In speranta ca propunerea noastra ar putea fi promovata, va uram in continuare succes in actiunile Dvs. de blocare a proiectului RMGC.

Cu stimă,

H.Mocanu,

Membru al Consiliului Director AGIA

Cc: Calin Copros, Vicepresedinte Asociatia Alburnus Maior, calin.capros@yahoo.com; Sorana Olaru Zainescu, Coordonator Programe de Dezvoltare Asociatia Alburnus Maior, sorana@rosiamontana.ro; Membrii Consiliului Director AGIA; Secretar AGIA;

10 noiembrie 2011

Solutie posibila de recuperare a datoriilor istorice la furnizorii de utilitati

Nr.206/30.10.2011

Către: SC Utilităţi Publice Cernavodă SRL

În atenţia d-lui Laurenţiu Dumitrescu,Administrator

Fax: 0241.487151;E-mail utilitati.cernavoda@yahoo.com; dactcernavoda@yahoo.com

SC RAJA SA Constanţa

În atenţia d-lui Felix Stroe, Director General

Fax +40 241 66 25 77; +40 241 66 19 40; E-mail raja1@rajac.ro

Spre ştiinţă: Primăria Cernavodă

În atenţia D-nei Mariana Mircea, Primar

Fax: 0241239578, 0241487124; E-mail: primaria@cernavoda.ro

Ref.: Solutie potentiala de recuperare de la cetăţenii oraşului Cernavodă care locuiesc la bloc a datoriilor istorice
aferente utilităţilor distribuite în anii anteriori.

Dorim să aducem în atenţia dumneavoastră o propunere tehnică care ar putea rezolva una din cele mai mari probleme administrative ale oraşului nostru: recuperarea de la cetăţenii oraşului Cernavodă care locuiesc la bloc a datoriilor istorice aferente utilităţilor distribuite în anii anteriori.

Propunerea noastră constă în demararea de către societăţile dumneavoastră a unui proiect de lucrare de utilitate publică cu obiectul delimitării individuale, pe fiecare apartament, a furnizării utilităţilor principale disponibile în Cernavodă: energie termică pentru încălzire, energie termică pentru apă caldă şi apa rece.
La finalizarea unui astfel de proiect, utilităţile menţionate vor fi furnizate de societăţile dumneavoastră prin racorduri unice contorizate, aduse la uşa fiecarui apartament, prin noi coloane unice verticale pentru fiecare dintre utilităţi, instalate pe casa scării. Modul de distribuire în apartament al utilităţilor va rămâne în responsabilitatea exclusivă a clienţilor dumneavoastră. Dintre vechile coloane de utilităţi, vor rămâne nemodificate numai cele de canalizare, bineînţeles.

Dintre avantajele acestei propuneri enumerăm:

1) Societăţile dumneavoastră vor dispune de mijloace reale de convingere a datornicilor să-şi achite restanţele, similar furnizorilor de energie electrică, TV, internet şi telefonie;

2) Se va elimina orice posibilitate de acumulare a noi datorii;

3) Veţi mări satisfacţia clienţilor dumneavoastră prin:

-faptul că nu vor mai fi pedepsiţi clienţii buni platnici împreună cu cei răi platnici;

-opţiunea alegerii acelor utilităţi dintre cele 3 menţionate şi a consumului aferent, în funcţie de puterea de cumpărare;

4) Se vor elimina iniţiative năstruşnice de mărire a tarifelor în vederea acoperirii datoriilor clienţilor neplătitori de
către cei buni platnici; vedeţi iniţiativa din 12.07.2011 (sperăm că nereuşită) a Consiliului Local Cernavodă de mărire a tarifului de
energie termică, pentru acoperirea datoriei istorice a oraşului către furnizorul de energie termică CNE Cernavodă (sursa: http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/politic/sedinta-mutata-la-restaurant-primarul-din-cernavoda-nu-a-reusit-sa-externalizeze-serviciul-de-termoficare-66433.html);

5) Alimentarea individuală corespunde profilului psihologic al cernavodenilor, care nu doresc, într-o majoritate covârşitoare, asocierea şi delegarea plăţii utilităţilor către o terţă parte.

Proprietatea noile coloane verticale de alimentare poate fi a dumneavoastră sau a clienţilor dumneavoastră, în funcţie de modul cum va fi finanţată această lucrare. În oricare variantă, pentru această lucrare majoră de utilitate publică s-ar cuveni suspendarea tuturor taxelor de racordare practicate de societăţile dumneavoastră şi a celor solicitate de Primăria Cernavodă pentru certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie. Alternativ, sugerăm Primăriei Cernavodă eliberarea unui certificat de urbanism unic şi a unei de autorizaţii
de construcţie unice pentru toate blocurile care vor fi implicate în proiect.

Cu stimă,

V. Teodorescu,

Membru al Consiliului Director AGIA

30 octombrie 2011

Beneficii ale copacilor si padurilor comunitare

Comunitatile umane produc “insule de caldura” cu 11,6 pana la 5,5 grade C mai mari decat zona de camp, datorita scaderii vitezei vantului, si caldurii generate de activitatile umane. Pomii pot fi folositi pentru a compensa aceste “insule de caldura”, prin reducerea temperaturilor in zonele umbrite, disipand caldura prin evaporare si controland deplasarile de aer ca urmare a caldurii generate.

Umbra

La umbra copacilor, media anuala a temperaturii aerului este mai mica cu cca. 11 grade C, iar vara cu aproape 20 de grade mai mica decat in zonele expuse la soare; copacii pot duce la scaderea costurilor de conditionare a aerului in zonele invecinate cu pana la 27%, mergand pana la valori de 75% in zonele cu pomi maturi; Economii anuale de cca. $242 pe fiecare apartament, in costurile de conditionare a aerului, in zone cu copaci; Umbra copacilor pe peretele vestic, este cea mai buna metoda de reducere a costurilor de conditionare a aerului, la o casa; Umbra copacilor pe peretele sudic poate duce la economii anuale de $38 per apartament.

Controlul vantului

Reducerea cu 50% a vitezei vantului datorita coroanei copacilor poate duce la o reducere cu 7% a costurilor de incalzire in timpul iernii; copacii sunt un obstacol in calea vanturilor in timpul iernii si reduc factorul de racier; copacii pot reduce infiltratiile de aer rece in case, prin mentinerea unei viteze reduse a vantului sau mentinerea unei zone calme de vanturi; copacii pot fi astfel plantati incat sa ofere adevarate bariere deflectoare contra vanturilor, protejand astfel anumite zone.

Evaporarea activa

65% din caldura generata datorita expunerii la soare a copacilor, este disipata prin evaporarea activa de pe suprafetele frunzelor; prin evaporarea activa la copaci, se poate ajunge la o reducere cu 17% a necesarului de racire a unei cladiri; un hectar de padure poate transpira cca. 18.000 litri de apa in zilele toride de vara; un grad de acoperire a unei suprafete de 30% cu vegetatie, poate duce la asigurarea unui grad de racire de 66%, comparativ cu o acoperire de 100%; un lot de un sfert de hectar, din jurul casei, cu un grad de acoperire de 30 % cu vegetatie, disipeaza tot atata caldura cat 6 aparate medii de conditionare centrala a aerului.

Calitatea aerului

Copacii controleaza poluarea actionand ca adevarate filtre fizice si biologice.

Productia de oxigen

Un hectar de copaci produce necesarul de oxigen pentru cca. 45 de oameni.

Reducerea Dioxidului de Carbon Circa 800 milioane de tone de carbon sunt curent stocate in padurile comunitare ale SUA, capacitate care creste cu 6,5 milioane de tone anual (care reprezinta cheltuieli echivalente in controlul carbonului de cca. $22 miliarde); un singur pom poate stoca anual cca. 6 kg de carbon; o padure comunitara poate stoca cca. 6,5 tone de carbon per hectar.

Reducerea poluarii

Copacii urbani curata aerul prin interceptarea si incetinirea particulelor de praf, ducand la caderea lor, si prin absobtia gazelor poluante pe suprafatele frunzelor; poluantii partial controlati de copaci sunt oxizii de azot, dioxidul de carbon (necesaar pentru “functionarea” normala a copacilor), monoxidul de carbon, ozonul, precum si particulele fine mai mici de 10 microni; filtrarea particulelor se ridica la 9% la copacii maturi, si la 13% la copacii vesnic verzi (brazi, etc.); copacii retin si mari cantitati de polen si spori, produsi in orice sistem viu, inclusiv in paduri; Intr-un parc urban obisnuit (212 ha), pomii pot indeparta zilnic: 22 kg de particule de praf, 4 kg de dioxid de azot, 2,7 kg de dioxid de sulf si 0,22 kg de monoxid de carbon. (care reprezinta cca. $136 pe zi, costuri echivalente pentru aplicarea unor tehnologii de control al poluarii); copacii de pe marginile strazilor pot duce la o reducere cu 60% a nivelului particulelor de praf; un singur artar (cu un trunchi de cca. 300 mm diametru), de pe marginea drumului, poate indeparta intr-un singur sezon 60 mg de cadmiu, 140 mg crom, 820 mg nichel si 5.200 mg de plumb, din mediul inconjurator; copacii ornamentali interiori, pot indeparta poluantii organici din aerul interior.

Hidrologie

Dezvoltarea economica duce la cresterea suprafetelor dure, ne-vaporizante si la descresterea infiltrarilor in sol; astfel se maresc
volumele de apa, viteza si gradul de poluare datorita scurgerilor de apa de ploaie, care la randul lor maresc pierderile in calitatea apei, eroziunea si riscul de inundatii; copacii urbani intercepteaza, incetinesc, evaporeaza si stocheaza apa prin functiile normale ale copacilor, prin protejarea suprafetei solurilor, si prin suprafetele de sol expus, biologic active.

Scurgerile de apa

7% din precipitatiile rezultate prin topirea zapezilor, sunt interceptate si evaporate de pomii maturi; 22% din precipitatiile rezultate
prin topirea zapezilor, sunt interceptate si evaporate de pomii vesnic verzi (brazi, etc.); 18% din precipitatiile sezoniere sunt interceptate si evaporate de toti copacii; pentru fiecare 5% de suprafata acoperita de copaci, intr-un mediu urban, scurgerile de apa sunt reduse cu cca. 2%; 7% reducere de volum al debitelor de apa rezultate in urma unei furtuni de 6 ore, datorita copacilor urbani raspanditi uniform; 17% (51 milioane de litri) reducere de volum al debitelor de apa rezultate in urma unei furtuni de 12 ore, datorita copacilor urbani raspanditi uniform intr-un oras de marime mijlocie ($226.000 economie la costurile de control al scurgerilor de apa).

Calitatea apei / Eroziunea

Copacii comunitari sunt adevarate filtre, pentru elemente nutritive si sedimente, in acelasi timp “reincarcand” rezerva de panza de apa freatica; 14.500 tone de sedimente per km2, se scurg din zonele de camp, in fiecare an; pomii pot reduce aceasta valoare cu 95% (ceea ce inseamna o economie, datorata copacilor, de cca. $336.000 anual la costurile de control al scurgerilor sediementelor); 47% din poluantii de suprafata sunt indepartati in primele 15 minute ale unei furtuni; aceasta incluzand pesticide, fertilizatori, si diverse derivate biologice; 10.886 tone de sol sunt salvate anual de copacii distribuiti uniform intr-un oras mediu.

Amortizarea zgomotului

O reducere de 7dB zgomot la fiecare 33 m de perdea de pomi, prin reflexia si absorbtia energiei sonore (peretii solizi scad nivelul sonor cu 15 dB); copacii provoaca un zgomot specific: zgomotul frunzelor si al ramurilor in bataia vantului ca si diversele zgomote naturale asociate, mascheaza alte zgomote provocate de om;

Reducerea stralucirii excesive a luminii solare

Copacii pot ajut la controlul difuziei luminii, a intensitatii luminii ca si la modificarea lungimilor de unda predominante de pe un anumit
amplasament; Copacii blocheaza si reflecta lumina solara si lumina artificiala, minimizand tensiunile oculare; de asemenea permit o mai buna incadrare a zonelor illuminate, zone care necesita punerea in evidenta a unor detalii arhitectonice, a unor elemente legate de siguranta, sau de vizibilitatea propriu zisa.

Habitatul animalelor

Valoarea existentei animalelor in parcuri, este data elementele estetice, recreative si educationale; cea mai scazuta diversitate a pasarilor
este in zonele cu iarba proaspat cosita; cea mia mare diversitate in zonele cu pomi bogati, cu cea mai mare varietate a pomilor si in zonele de tufisuri; populatiile de pasari cu cea mai mare natalitate se afla in zonele cu cele mai mari variatii de plante; copacii sunt sisteme vii care interactioneaza cu alte fiinte in impartirea si reciclarea resurselor; astfel copacii sunt centre vii unde se concentreaza viata insasi.

Beneficii economice / sociale / psihologice

Stabililtate economica a comunitatii

Copacii si padurile comunitare genereaza afaceri si asigura o atmosfera si aparenta pozitiva pentru afacerile imobiliare; cresc valorile
proprietatilor, cresc veniturile din impozite, cresc veniturile, creste eficienta tranzactiilor imobiliare, micsoreaza timpii de ne-ocupare a
imobilelor, cresc atractivitatea pentru cumparatori, cresc numarul de slujbe, creste productivitatea lucratorilor din zona si creste numarul de clienti in ceea ce priveste legatura lor cu copacii si prezenta in zona; valorile legate de confort in prezenta copacilor sunt componente reale ale valorilor imobilelor.

Valorile proprietatii – Comparatii ale proprietatilor imobiliare

Curatarea unor loturi ne-imbunatatite este mai costisitoare decat simpla intretinere a copacilor din zona; cca 6% ($2.686) din valoare unei proprietati consta in acoperirea cu copaci; acoperirea cu copaci duce la o crestere medie a valorii tranzactiilor imobiliare cu $9.500; valoarea unei tranzactii imobiliare creste cu cca. 4% pentru cinci copaci plantati in curtea din fata casei; cu $257 pentru pin, cu $333 pentru pom de esenta tare, cu $336 pentru copac matur, si cu $0 pentru un puiet de copac; valoarea unei tranzactii imobiliare creste cu cca $2.675, cand casa se afla langa un parc cu copaci, comparativ cu o casa similara aflata la cca 60 m de parc; s-a estimat ca pentru
fiecare metru mai departe de parcul cu copaci se pierde din valoare $12,6; valoarea unui teren in perspectiva de dezvoltare creste cu cca. 27%, in prezenta copacilor pe acest teren; valoarea unei proprietati cu copaci este mai mare cu cca. 19%. (1971 & 1983); valoarea
unei proprietati poate creste cu 9% chiar pentru un singur copac (1981).

Valorile proprietatii – Formula valorii unui copac (Cf. “CTLA 8th edition”)

Valoarea unor copaci in perfecta stare si amplasare, in S-E SUA, poate merge pana la $100.000; $100 milioane este valoarea unor copaci si paduri comunitare din Savannah, SUA; $386 milioane este valoarea unor copaci si paduri comunitare din Oakland,
California, SUA (59% din aceasta valoare se afla in copacii rezidentiali – din jurul casei).

Productia de bunuri

Copacii si padurile comunitare genereaza o serie larga de produse traditionale pentru piata, ca produse forestiere (scanduri, placaj, etc.),
produse artizanale din lemn, fructe, nuci, materiale de compost (frunze moarte – din care se produce ingrasamant, biogaz), lemn de foc ca si plante medicinale.

Preferinte estetice

Coniferele, pomii mari, densitatile scazute de pomi, umbre continue de copaci, vederi peisagistice, specii autohtone, toate au un impact pozitiv in planul calitatii vietii; Strazile vechi si largi, marginite de copaci, sunt printer facorii cei mai importanti de atractivitate a unei comunitati; Cresterea densitatii copacilor, desi in general este apreciata ca pozitiva, poate induce sentimente de frica si pericol; se recomanda un optim (optim 132 de copaci per hectar) al numarului de copaci pentru a permite vizualizarea distantelor si a deschiderilor, in acelasi timp cu blocarea sau ecranarea zonelor dezvoltate.

Ecranarea vizuala

Cea mai larga folosinta a copacilor in scopuri utilitare, este ecranarea zonelor neplacute sau nedorite vederii; Managementul coroanei
copacilor si a selectiei arborilor poate bloca total sau partial zone cu probleme de densitate umana, activitati economice, sau se pot interpune la interfata cu zone rezidentiale sau/si comerciale.

Petrecerea timpului liber

Contactul cu natura in multe comunitati poate fi limitat la zonele verzi si la copaci (pentru urmarirea ciclurilor naturale, a anotimpurilor, a sunetelor, animalelor, plantelor, etc.); in acest context copacii sunt elemente esentiale; s-a estimat ca vizitatorii sunt dispusi sa plateasca in medie $1,60 pentru a folosi un parc cu arbori, decat un parc numai cu gazon intretinut.

Sanatate

Oamenii stresati privind la peisaje din natura, au emotii mai reduse si sentimente mai pozitive decat atunci cand privesc peisaje urbane fara copaci sau alte plante; oamenii stresati isi pot reveni mult mai rapid numai si privind imagini de album cu copaci; pacientii spitalelor care au vedere spre parcuri, din camera lor, au perioade de spitalizare mai reduse, necesita
medicamentatie mai putin dureroasa, si au mai putine complicatii post-operatorii; pacientii psihiatrici sunt mai sociabili si mai putin stresati cand lucruri verzi sunt vizibile in imediata apropiere; detinutii unei inchisori necesita mai putina ingrijire medicala daca beneficiaza de peisaje verzi.

Interactiuni sociale umane

Oamenii se simt mai confortabil si mai in largul lor atunci cand se afla la umbra unor copaci in spatiu deschis, comparativ cu situatii cand se afla in spatii inchise si inconjurati de lucruri fara viata; preferintele oamenilor pentru plasarea interactiunilor sociale in zone calme, frumoase, si dominate de natura, se leaga de prezenta copacilor si a padurilor; copacii si oamenii sunt psihologic legati de cultura, socializare si istorie co-adaptativa.

(Traducere de H.Mocanu, dupa “Identified Benefits of Community Trees and Forests”, by Dr. Rim D. Coder, University of Georgia, October 1996)

30 octombrie 2011

Serele Cernavodei

SERELE CERNAVODEI

(schita de proiect/afacere)

Orasul Cernavoda ar putea obtine beneficii suplimentare datorita existentei Centralei Nuclearo-Electrice (CNE) Cernavoda,
in imediata apropiere, prin constructia si exploatarea unor sere care sa obtina peste 80 % din necesarul lor termic din caldura evacuata prin apa de racire, de la CNE. Solutia nu este deloc noua. Constructia unor sere in apropierea unor centrale electrice este un lucru obisnuit, desi alimentarea cu caldura a acestora se face, in general, cu apa fierbine obtinuta direct de la centrala.
Propunerea de mai jos este intr-un fel inedita, prin faptul ca incearca sa valorifice conditiile deosebite de relief, existente in zona Cernavoda.

1. MOTIVATIE

Folosirea unei calduri practic „aruncate” in natura. Este vorba de caldura evacuata, de la orice centrala termo-electrica, inclusiv nuclearo-electrica (CNE), prin apa de racire a condensatorului turbinei. Datorita randamentului general ale centralei de cca. 30 %, mai bine de doua treimi din caldura produsa in centrala este practic “aruncata” in mediu, numai circa o treime fiind transformata in energie
electrica.

In Valea Seimeni exista conditii ideale pentru constructia unor sere, datorita faptului ca intreaga vale se afla la o cota cu minim 5-10 m mai mica decat cea a canalului de evacuare a apei calde de la CNE, care este pozitionat pe panta dealului. Acest lucru este extrem de important, pentru ca ar permite o curgere gravitationala a apei calde, din canal spre fundul vaii, unde ar fi pozitionate serele propuse.
De asemenea, faptul ca apa de racire de la CNE este evacuata prin tunel, prin deal, duce la conservarea unei temperaturi cat mai ridicate a apei de racire de 15-35 grade C, sau chiar mai mult, functie de temperatura mediului ambiant (in viitor, se poate chiar gandi o acoperie cu o copertina de plastic portiunea acum deschisa a canalului, pana in dreptul “prizelor” de apa calda pentru sere, in scopul conservarii maxime a energiei, respectiv a mentinerii unei temperaturi cat mai ridicate a apei din canal, evident cu impact pozitiv asupra caldurii cedate in interiorul serelor.

Prin acesta solutie s-ar folosi optim o serie de terenuri exploatate insuficient fata de potentialul lor, din zona vaii Seimeni, adiacenta canalului deschis de evacuare apa calda de la CNE Cernavoda, de ambele parti ale soselei oras Cernavoda – sat Seimeni.

Constructia serelor ar crea cel putin 500 de locuri de munca (“sezoniere” – per ciclu de productie, care poate fi practic minim 9 luni pe an), functie de suprafata implicata, cu precadere personal feminin, ce ar echilibra partial actualul deficit de locuri de munca, in sectorul feminin, din zona Cernavoda/ Seimeni.

De asemenea s-ar reduce impactul termic al caldurii evacuate in Dunare (de altfel destul de nesemnificativ) – impact care va creste prin punerea in functiune a Unitatii 2 a CNE Cernavoda, prin folosirea unei parti din aceasta caldura, la incalzirea serelor.

Drept produs de cultura se propune alegerea florilor, lucru care are ca scop evitarea respingerii eventuale din partea consumatorilor, a acestor produse, ca venind din zona unei centrale nucleare (cum s-ar putea intampla, de exemplu, in cazul legumelor). Florile nu se “mananca”, sunt tinute “in casa” doar cateva zile, si ca atare, chiar si pur ipoteticul risc al imbolnavirii datorita radiatiilor, este practic eliminat.

In masura in care caldura este obtinuta practic pe “gratis”, componenta combustibilului (pentru incalzire) este neglijabila – existand numai o cota de combustibil conventional – motorina/pacura, pentru centrala de rezerva -, pretul de cost (si ca atare, chiar si cel de
vanzare) va fi sensibil redus. Pretul de cost va fi grevat, in principal, de amortizarea capitalului/ investitiei, in sere si de cheltuielile de productie.

Este importanta si inexistenta, practic, a unei eventuale concurente in zona judetului Constanta, si a judetelor limitrofe, pe o destul de mare “adancime”. Piata Bucuresti-ului ar putea oferi debuseu productiei de flori. „Concurenta” in Constanta este realizata in mare parte de flori scumpe din import (Olanda, etc.) – trandafiri, garoafe, etc. -, care nu ar rezista unui pret de vanzare sensibil mai redus.

2. AMENAJARI NECESARE

Excavatii si lucrari de constructii in zona, pentru crearea unui sistem de canale, adiacent canalului principal de evacuare, existent, si aflat la o cota superioara cu 5-10 m, fata de cota generala a terenului, datorita pozitionarii ca un “brau” – cu panta redusa – pe coasta
dealului. Aceste canale, cu pereti betonati, ar urma sa fie acoperite, probabil in proportie de peste 90 %, cu dale de beton, (etansate, eventual – functie de rezultatele preliminare – cu chituri obisnuite). Curgerea apei prin canale, ar fi gravitationala, fara nici un sistem de pompare. Caldura ar urma sa fie transferata in spatiul serelor, prin sol/ dale de beton, printr-un proces combinat de conductie si convectie. Portiunea supraterana a serelor ar fi in constructie „clasica”, structuri standard din profile metalice si geamuri de sticla.

Daca se va considera necesar, caldura transferata se poate mari, prin acoperirea cu folii de plastic a canalului de evacuare, pana in dreptul prizelor pentru sere, pentru minimizarea pierderilor de caldura prin convectie libera in atmosfera. Drept solutie intermediara se poate concepe construirea serelor pe structuri metalice chiar deasupra canalului („gradinile suspendate ale Cernavodei….”), investitie apreciabil mai mica, care ar putea avea si caracter demonstrativ, risc financiar mai mic, si ca atare sanse mai mari de finantare a proiectului la scara „naturala”.

Desigur ca trebuie avuta in vedere o dezvoltare etapizata a serelor, functie de rentabilitatea afacerii si rezultatele studiului de fezabilitate.

Potentialul “relativ usor” amenajabil este de 200-300 hectare.

3. CALDURA EVACUATA DE O UNITATE CNE

Teoretic o unitate CANDU-6, de tipul celei de la CNE Cernavoda, evacueaza cca. 1.400 MW termici, adica cca. 1.200 Gcal/h, iar
intr-o luna, cca. 864.000 Gcal/ luna.

Practic, scazand evaporarile, conductia prin peretii canalului/tunelului, convectia atmosferica, pentru calculele economice
se poate considera o caldura disponibila de minim 500 Gcal/h, per Unitate CNE.

Din experienta se cunoaste ca serele necesita o cantitate de caldura, in februarie – luna cea mai friguroasa -, de cca. 800 Gcal/ha.

Rezulta ca acei 500 Gcal/h evacuati de o Unitate CNE, ar putea alimenta sere cu o suprafata totala de minim 400 hectare, adica mai mult decat potentialul “usor” amenajabil din valea Seimeni, mentionat mai sus.

4. “PROBLEMA” EVACUARILOR RADIOACTIVE DE LA CNE

Aceasta nu este de fapt o problema, datorita simplitatii solutiei de compensare: cand se evacueaza deseurilor lichide slab radioactive (care, evident, si acelea sunt permanent sub limita de dilutie legala – vezi NOTA), pur si simplu, temporar, pentru cateva ore, circulatia
apei prin canalele de incalzire a serelor se opreste (prin stavilare instalate la “prizele” de pe canalul principal de evacuare). In aceasta perioada sarcina termica este eventual preluata de centrala termica de rezerva, daca conditiile de temperatura exterioara din acel moment o necesita – de altfel, acest lucru se poate stabili cu conducerea centralei nucleare, pentru ca evacuarea deseurilor lichide slab radioactive, nu se face automat ci la decizia operatorilor centralei, care poate avea o marja de cel putin cateva zile. Astfel s-ar putea alege un moment de evacuare in care, chiar iarna fiind, temperatura exterioara sa fie cat mai mare posibil.

NOTA: Eliberarile de efluenti radioactivi, provenite din surse naturale, sunt normal de 2.200 microSv/an. Limita legala pentru populatie, de eliberari de efluenti radioactivi in mediu este de 1.000 microSv/an. Valoarea “tinta”, maxima, autopropusa de SN Nuclearelectrica SA, este de 50 microSv/an.

Doza reala in anul 2000, rezultata din eliberarile de efluenti radioactivi, a fost de numai 7,2 microSv/an, adica de 7 ori mai mica decat cea auto-impusa, de aproape 140 de ori mai mica decat limita legala, si de peste 300 de ori mai mica decat cea rezultata din fondul natural !

5. INVESTITII SUPLIMENTARE

Trebuie construita o centrala termica de rezerva, pe combustibil conventional, pentru acoperirea “varfurilor” de sarcina termica, ca si pentru preluarea incalzirii de “garda”, temporare, in cazul in care CNE se opreste din varii motive – desi probabilitatea ca pe canalul de evacuare sa nu circule deloc apa calda de la CNE, scade apreciabil odata cu construirea Unitatii 2 a CNE Cernavoda. Aceasta centrala termica ar trebui dimensionata la un debit de caldura de cca. 200-250 Gcal/ha/luna.

Drept alternativa, se poate construi un “racord termic” la sistemul de termoficare al Orasului Cernavoda (in situatia unei dezvoltari minime a serelor) sau o linie de termoficare directa de la CNE, cu apa fierbinte, de la Boilerul de termoficare al CNE (in situatia unei
dezvoltari majore a serelor). Aceasta solutie ar fi de preferat in conditiile actuale in care, chiar pe plan mondial (inclusiv in noul program energetic al SUA), se stimuleaza productia combinata a caldurii si electricitatii in centralele electrice, datorita simplului fapt ca astfel se mareste randamentul general al centralei.

In ambele situatii aportul suplimentar de caldura (din sistemul de termoficare) nu ar trebui sa depaseasca cca. 20 % din necesarul standard, daca serele ar fi amplasate pe un alt teren si nu ar folosi caldura apei de racire evacuate de la CNE.

6. ALTERNATIVE DE REALIZARE

6.1. Proprietatea:

a) Parteneriat public-privat, intre Primaria din Cernavoda, Primaria din Seimeni, SNN SA si un intreprinzator privat sau o asociatie a proprietarilor de terenuri din valea Seimeni.

Aceasta varianta, desi mai complexa organizatoric, prin prezenta unor organisme locale si intreprinderi (inca) de stat, ar prezenta o garantie, pentru prezenta unui investitor privat. Primaria din Siemeni trebuie implicata intrucat marea parte a terenurilor agricole implicate se afla in proprietate privata, arondate la Primaria din Seimeni.

Ar putea fi atrase fonduri din programul UE, Phare pentru completarea capitalului necesar demararii proiectului.

AGIA considera ca aceasta varianta, de “Parteneriat Public-privat”, ar trebui sa constituie varianta optima.

b) O intreprindere privata (initiativa locala sau din tara)/ O societate nou infiintata, pe actiuni, printr-o initiativa privata.

Desi ideala in principiu, aceasta alternativa are dificultati in faptul ca terenul este deja impartit la o serie de proprietari, majoritatea locuitori ai Cernavodei, dar “arondati” cu terenurile la Priamria din Seimeni.

Finantarea proiectului ar putea fi realizata cu sanse mai mari, cel putin partial prin credite de la UE/Banci, pe baza de plan de afaceri/studiu de fezabilitate. fiind vorba de „intreprindere mica/mijlocie”.

c) Societatea Nationala Nuclearelectrica SA sucursala „CNE INVEST” (in acest caz Statul fiind si unicul finantator al proiectului) – cu finantare de la Buget, prin Progamul Social.

Printre avantaje ar fi si simplitatea in urmarirea investitiei, SNN sucursala CNE INVEST, avand deja experienta in gestionarea
si urmarirea “Programului Social de la Cernavoda” (care include Spitalul, Liceul Energetic, Podul peste canalul Dunare-Marea Neagra, etc.). De altfel aceste sere este evident ca au si o puternica nota “sociala”, putand fi integrate ca parte componenta in acest “Program Social”.

De altfel, dupa “punerea pe picioare” a acestei afaceri, SNN SA ar putea sa vanda aceasta afacere unui investitor privat, recuperandu-si cel putin partial, investitiile si transferand eventual sumele recuperate la Buget.

Desi pare simpla, aceasta abordare este posibil sa intampine dificultati atat datorita precaritatii fondurilor bugetare, dar si noutatii solutiei.

6.2. ETAPIZAREA

Primul pas care trebuie facut este, evident, finalizarea unui studiu de fezabilitate, care ar putea sa fie finantat partial, si cu credite de la UE, din programul Phare sau altele.

Studiul de fezabilitatea nu ar confirma numai posibila realizare a acestei investitii, dar ar putea indica si etapele optime de realizare, modulara a serelor, functie de rezultatele financiare dar si de succesul fazelor anterioare.

Astfel pentru inceput, ar trebui construit un modul de sere, de suprafata minima, dar inca rentabil economic. Acest modul experimental/demonstativ, de investitie minima, ar urma sa valideze/corecteze ipotezele de calcul (tehnic si economic),
si sa ofere incredere investitorilor in dezvoltarea progresiva a afacerii.

Functie de politica de investitii a “actionarilor”, serele se pot dezvolta apoi prin adaugarea modulelor necesare.

7. PRODUCTII POTENTIALE

In serele normale, conventionale, productia de garoafe poate atinge 200.000 butasi/ha, ceea ce duce la o productie de cca. 1.000.000 fire/ha. Deci si numai pe 100 ha, se pot obtine cca. 100 de milioane de fire de garoafe pe an. Desigur ca se pot considera si legumele, ca produs “final”, iar in mod obisnuit in serele conventionale se pot obtine productii de tomate de 80 – 100 tone/ha, castraveti de 150 tone/ha, (16.000 -18.000 plante/ha), sau ardei: 40 – 50 tone/ha. Studiul de fezabilitate ramane sa calculeze si investitia necesara, in special pentru centrala termica de rezerva de cca. 200-250 Gcal/ha/luna. Pare evident ca, printr-un aport necesar de investitie si initiativa privata, beneficiile pot fi apreciabile, din toate punctele de vedere.

8. PROIECTE SIMILARE IN LUME

In Canada, la CNE Bruce, se cultiva castraveti si rosii, in sere alimentate cu abur si apa fierbinte de la CNE.

In Franta: la CNE Blayais, a fost construit, din 1985, un ansamblu de sere de 2.900 m2; la CNE Bugey, 48.000 m2 de sere de flori, au fost organizate pe 38 de ha, cu sprijinul Societatii Amenajarilor Fondului Funciar; la CNE Chinon a fost amenajata o suprafata agrio-industriala de 25 de ha alimentata cu apa calda (1 m3/sec) si abur (35 t/h), incluzand 7.500 m2 de sere; la CNE Dampierre, au fost amenajati 70.000 m2 de sere pe o suprafata de 120 de ha; la CNE Saint-Laurent-des-Eaux, se cultiva trandafiri pe o suprafata de sere de 3.000 m2.

30 octombrie 2011

Statut asociatie

STATUT

ASOCIATIA
“GANDITORUL IN ACTIUNE” (AGIA)

CAPITOLUL I – DENUMIRE. NATURA JURIDICA. SEDIU. DURATA.

Art.1. – Denumirea Asociatiei este “Ganditorul in actiune.”, persoana juridica romana de drept privat, infiintata in temeiul O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si al Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice.

Art.2. – Asociatia “Ganditorul in actiune” este persoana juridica romana de drept privat, fara scop patrimonial, neguvernamentala si apolitica.

Art.3. – Denumirea Asociatiei “Ganditorul in actiune” va fi inscrisa in toate documentele si actele emise de asociatie, la care se adauga adresa sediului, precum si, dupa caz, codul fiscal si contul bancar.

Art.4. – Sediul Asociatiei este in Romania, jud. Constanta, oras Cernavoda, str. Dacia, Nr.5.

Art.5. – Asociatia poate infiinta filiale, poate deschide puncte de lucru in tara si in strainatate, in vederea realizarii scopului acesteia,
potrivit legii si prezentului statut. Asociatia se poate afilia la institutii sau organisme avind un scop similar, din tara sau din strainatate, conform prezentului statut.

Art.6. – Asociatia “Ganditorul in actiune” se constituie pe durata nelimitata.

CAPITOLUL II – SCOP. OBIECTIVE. ACTIVITATI.

Art.7. – Asociatia “Ganditorul in actiune” se infiinteaza cu scopul promovarii cresterii continue a calitatii vietii populatiei in zona Cernavoda;

Art.8. – Pentru realizarea scopului propus, Asociatia “Ganditorul in actiune” isi propune urmatoarele obiective:

– Sustinerea dezvoltarii economice a zonei Cernavoda, prin promovarea unor proiecte sociale, culturale, economice, prin sponsorizari sau finantari directe sau indirecte.

– Dezvoltarea relatiilor cu alte organizatii nationale si internationale cu obiective de activitate similare.

– Promovarea valorilor istorice din zona Cernavoda

– Vegherea ca tehnologiile noi, nucleare si conventionale, sa nu contribuie la cresterea poluarii chimice, radioactive, fonice a mediului inconjurator.

– De a face cunoscute interesele colectivitatilor pe care le reprezinta fiind purtatori de cuvânt voluntari, ai cetatenilor în raporturile lor cu functionarii publici si administratia locala, in special pentru diferite proiecte ale Administatiei Publice Locale, care privesc viata de zi cu zi a cetatenilor orasului, dezvoltarea socio-economica-culturala a orasului.

Art.9. – Pentru atingerea obiectivelor propuse, Asociatia “Ganditorul in actiune.” va desfasura urmatoarele activitati:

– Mentinerea unor legaturi permanente cu cetatenii Cernavodei, atat pentru informarea acestora cat si pentru a prelua diverse idei, propuneri, initiative cetatenesti;

– Propuneri catre Administratia locala, legate de mobilierul urban, activitati economice, culturale ale orasului;

– Initierea unor proiecte de infrumusetare a orasului, de crestere a gradului de curatenie, de folosire judicioasa a fondurilor comunitare,

– Constituirea si dezvoltarea unor canale de comunicatii cu proprietarul CNE (Centralei Nuclearo-Electrice) CERNAVODA, pentru informarea rapida si eficienta a populatiei in legatura cu functionarea CNE;

CAPITOLUL III – PATRIMONIU. SURSE DE FINANTARE.

Art.10. – Patrimoniul Asociatiei “Ganditorul in actiune” se compune din bunuri mobile si imobile, mijloace banesti, titluri de valoare, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut, in conditiile legii.

Patrimoniul initial al Asociatiei “Ganditorul in actiune.” este de 5.000.000 lei, varsat integral in numerar, reprezentand contributia
fondatorilor, dupa cum urmeaza:

1 . Constantin Andrei, Aport numerar = 800.000 lei;

2. Lojnita Claudia- Mihaela, Aport numerar = 800.000 lei;

3. Mocanu Horea, Aport numerar = 1.000.000 lei;

4. Nitulescu Nicolae, Aport numerar = 800.000 lei;

5. Spighel Eduard, Aport numerar = 800.000 lei;

6. Teodorescu Valentin, Aport numerar = 800.000 lei.

Art.11. – Sursele de finantare sunt urmatoarele: cotizatii ale membrilor; donatii / legate / alte liberalitati din tara si / sau din strainatate;

sponsorizari provenind de la persoane fizice sau juridice din tara sau strainatate; contracte de grant; imprumuturi nerambursabile; subventii de la bugetul statului, in conditiile legii; activitati de colectare de fonduri (fundraising) in legatura cu scopurile asociatiei; alte surse prevazute de lege.

CAPITOLUL IV – MEMBRII ASOCIATIEI.

Art.12 – Membrii asociatiei sunt:

– membri fondatori;

– membri.

Art.13. – Membrii fondatori sunt persoanele care au hotarat infiintarea asociatiei si care au participat la infiintarea acesteia, figurind ca atare in actele inregistrarii sale legale.

Art.14. – Membru al Asociatiei poate deveni orice persoana, romana sau straina, care adera la Asociatie dupa infiintarea acesteia, respecta prevederile prezentului statut si sustine Asociatia in realizarea scopului si obiectivelor pe care si le-a propus.

Art.15. – Dobandirea calitatii de membru al Asociatiei se obtine in baza unei cereri. Cererea de inscriere in Asociatie trebuie aprobata de
Adunarea Generala.

Art.16. – Pierderea calitatii de membru al Asociatiei poate avea loc prin retragere, deces sau excludere, in cazul in care comportamentul nu este compatibil cu prevederile statutului si aduce prejudicii Asociatiei.

Art.17. – Membrii Asociatiei au urmatoarele drepturi:

-sa aleaga sau sa poata fi alesi in organele de conducere ale Asociatiei;

-sa reprezinte Asociatia in diverse intalniri, simpozioane, congrese pe teme care au legatura cu scopul si obiectivele Asociatiei, atat in
tara cat si in strainatate;

-sa primesca recompense – fie banesti, fie sub alta forma – pentru merite deosebite in activitati legate de bunul mers al Asociatiei.

Art.18. – Membrii Asociatiei au urmatoarele obligatii:

– sa respecte statutul Asociatiei; – sa respecte reglementarile legale in vigoare privind activitatea Asociatiei; – sa participe cat mai activ la
realizarea scopului si obiectivelor Asociatiei.

APITOLUL V. – STRUCTURA. ORGANIZARE.

Art.19. – Organele de conducere si control ale Asociatiei sunt:

-Adunarea Generala; Consiliul Director; Cenzorul.

Art.20. – Adunarea Generala este organul de conducere al Asociatiei alcatuit din totalitatea membrilor.

Art.21. – Atributiile Adunarii Generale sunt urmatoarele: stabileste strategia si obiectivele generale ale Asociatiei; aproba bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil; alege si revoca membrii Consiliului Director; alege si revoca Cenzorul; adopta Regulamentul de
functionare si Regulamentul de ordine interioara; hotaraste infiintarea de filiale si alte structuri teritoriale, in tara si in strainatate; hotaraste afilierea la organisme si institutii cu scop similar din tara si din strainatate; hotaraste modificarea actului constitutiv si a statutului; hotaraste dizolvarea si lichidarea Asociatiei; decide asupra destinatiei bunurilor, in cazul lichidarii; hotaraste in cazul excluderii unor membri; orice alte atributii stabilite prin lege.

Art.22. – Adunarea Generala isi desfasoara activitatea in sedinte ordinare si extraordinare. Sedintele Adunarii Generale sunt prezidate de catre Presedintele Asociatiei, sau in lipsa acestuia de catre cel mai in varsta vicepresedinte.

Art.23. – Adunarea Generala se convoaca in sedinte ordinare de catre Consiliul Director, o data pe an. Convocarea se va face in scris si va fi comunicata membrilor Asociatiei cu minim 10 zile calendaristice inainte de data intrunirii. Convocatorul va cuprinde locul si data desfasurarii sedintei, precum si ordinea de zi.

Art.24. – Adunarea Generala se convoaca in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, la cererea Presedintelui, a Consiliului Director sau a 1/3 din numarul membrilor Asociatiei. Convocarea se va face in scris si va fi comunicata membrilor Asociatiei cu minim 5 zile calendaristice inainte de data intrunirii., dispozitiile art. 23 alin. 3 aplicindu-se corespunzator.

Art.25. – Sedintele Adunarii Generale se considera statutar constituite, pentru prima convocare, daca sunt prezenti sau reprezentati
majoritatea (jumatate plus unu) membrilor Asociatiei, iar deciziile se iau cu votul majoritatii simple a membrilor prezenti. Daca la prima convocare nu s-a intrunit cvorumul necesar, se va face o a doua convocare inlauntrul unui termen de 7 zile de la convocarea anterioara. In acest caz, sedinta Adunarii Generale se considera statutara , indiferent de numarul membrilor prezenti, iar deciziile se iau cu votul majoritatii simple a membrilor prezenti.

Art.26. – Alegerea sau revocarea organelor de conducere, modificarea statutului Asociatiei, infiintarea de noi structuri teritoriale sau afilierea, dizolvarea si lichidarea asociatiei, se vor hotari prin votul majoritatii calificate de 2/3 din numarul membrilor Adunarii Generale.

Art.27. – Consiliul Director este organul Asociatiei care asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii Generale.

Consiliul Director este ales de Adunarea Generala si se compune din 3 (***sau mai multi – in raport de vointa asociatilor) membri. Mandatul Consiliului Director este de 3 ani.

Art.28. – Calitatea de membru al Consiliului Director se poate pierde in urmatoarele cazuri: Deces; Demisie; Revocare, in urmatoarele cazuri: Condamnare penala ramasa definitiva; Fapte, acte sau activitati de natura a aduce o atingere grava imaginii Asociatiei; Incalcarea prevederilor statutare ale Asociatiei. In oricare din cazurile prevazute la lit. a), b) si c), Adunarea Generala va desemna in termen de 15 zile un nou membru, mandatul acestuia valorind un mandat complet.

Art.29. – Atributiile Consiliului Director sunt urmatoarele:

– asigura conducerea executiva a Asociatiei in intervalul dintre sesiunile Adunarii Generale si ia masuri pentru indeplinirea hotararilor
acesteia; prezinta Adunarii Generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor Asociatiei; aproba structura organizatorica si politica de personal ale Asociatiei; asigura angajarea personalului Asociatiei, in conditiile legii precum si in baza statutului si a regulamentului de functionare; intocmeste proiectul Regulamentului de functionare si Regulamentului de ordine interioara; propune modificarea statutului si a actului constitutiv; convoaca Adunarea Generala; administreaza fondurile materiale si banesti in vederea indeplinirii scopului Asociatiei; imputerniceste reprezentanti ai Asociatiei in relatiile cu tertii; incheie acte juridice in numele si pe seama Asociatiei, in limitele mandatului acordat; hotaraste asupra tuturor problemelor curente ale Asociatiei; orice alte atributii stabilite de adunarea generala.

Art.30. – Consiliul Director lucreaza in sedinte convocate semestrial si ori de cate ori este nevoie, la cererea a 1/3 din numarul membrilor sai. Convocarea se va face in scris si va fi comunicata membrilor Consiliului Director cu minim 5 zile calendaristice
inainte de data intrunirii. Convocatorul va cuprinde locul si data desfasurarii sedintei, precum si ordinea de zi. Consiliul Director adopta hotarari prin votul majoritatii membrilor sai.

Art.31. – Organul de control financiar intern al Asociatiei este Cenzorul.

Cenzorul este numit de Adunarea Generala a Asociatiei. Mandatul cenzorului este de 3 ani, cu posibilitatea innoirii sale.

Art.32. – Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din drepturi: Rudele sau afinii, pana la gradul IV inclusiv, ai membrilor Adunarii
Generale sau ai Consiliului Director; Persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzori, un salariu sau o remuneratie de la Asociatie.

Art.33. – Cenzorul are urmatoarele atributii: Verifica activitatea financiar – contabila a Asociatiei, precum si modul de gestionare a patrimoniului acesteia; Verifica concordanta cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri si cheltuieli si programele aprobate;
Intocmeste si prezinta rapoarte Adunarii Generale. Se va prezenta un raport anual referitor la bilantul si bugetul de venituri si cheltuieli ale Asociatiei, precum si rapoarte periodice la solicitarea Presedintelui sau a Consiliului Director; Participa la sedintele Consiliului Director, fara drept de vot.;

Cenzorul nu poate lua decizii cu caracter executiv si nu poate incheia acte de administrare sau dispozitie; Orice alte atributii stabilite de Adunarea generala.

Art.34. – Asociatia poate contacta din partea unei firme specializate –anual sau ori de cate ori este cazul – un audit financiar contabil, inclusiv pentru certificarea bilantului anual.

Art.35. – Gestiunea Asociatiei se tine in conformitate cu legislatia in vigoare. Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31
decembrie ale fiecarui an calendaristic.

Art.36. – Gestiunea financiara este tinuta de personal calificat si poate fi controlata de Cenzor, in conformitate cu prezentul statut.

Art.37. – Asociatia poate avea conturi bancare in tara si/sau in strainatate – in lei si/sau in valuta – in conditiile legii.

CAPITOLUL VI. DIZOLVARE. LICHIDARE.

Art.38. – Dizolvarea de plin drept a Asociatiei se va face in urmatoarele cazuri: Scopul a fost realizat sau nu mai poate fi realizat;
Numarul de asociati s-a redus sub limita admisa de lege;

Organele de conducere nu pot fi constituite in conformitate cu statutul si prevederile legale in vigoare.

Art.39. – Dizolvarea prin hotarare judecatoreasca a Asociatiei se va face in urmatoarele cazuri: Scopul sau activitatea au devenit contrare legilor in vigoare; Realizarea scopului se urmareste prin mijloace contrare legilor in vigoare; Se urmareste un alt scop decat cel stabilit prin statut; Asociatia a devenit insolvabila; In cazul prevazut la art. 14 din O.G. 26/2000.

Art.40. – In cazul dizolvarii Asociatiei, bunurile ramase in urma lichidarii se vor atribui, prin hotararea Adunarii Generale, unei persoane juridice cu scop similar.

Art.41. – Asociatia va avea emblema, sigla si stampila proprii.

Art.42. – Prevederile prezentului statut se completeaza cu normele imperative cuprinse in legislatia in vigoare si cu dispozitiile regulamentului de functionare a Asociatiei. Prezentul reprezinta Statutul Asociatiei “Ganditorul in actiune” Redactat si dactilografiat de parti, astazi 10.09.2003, in 6 (sase) exemplare originale, dintre care 5 (cinci) exemplare se inmaneaza partilor.

Membrii fondatori:

1. Constantin Andrei

2. Lojnita Claudia- Mihaela

3. Mocanu Horea

4. Nitulescu Nicolae

5. Spighel Eduard

6. Teodorescu Valentin

18 octombrie 2011

Reglementare privind compensatiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui obiectiv nuclear

PROPUNERE AGIA:

Reglementare
privind compensatiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui
obiectiv nuclear

(PROIECT)
– Rev.5

Baza legala:
Legea nr. 111/ 2004, privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, inclusiv evacuarea in situatii de urgenta radiologica

Motivatie

Intrucat:

– Programul social (de urgenta) din Cernavoda s-a dovedit a fi un instrument inechitabil de a implementa principiile de dezvoltare economica, participare (la decizii) si informarea comunitatii locale din Cernavoda, fata de celelalte comunitati locale din jurul obiectivului nuclear CNE Cernavoda,

– Programul social (de urgenta) din Cernavoda a fost folosit abuziv ca un instrument de propaganda electorala, de manipulare politica a populatiei din orasul Cernavoda,

– Programul social (de urgenta) din Cernavoda nu a fost folosit numai pentru scopul dezvoltarii economico-sociale din Cernavoda,

Propunem ca prin adoptarea prezentei Reglementari privind compensatiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui
obiectiv nuclear, Programul Social (de urgenta) din Cernavoda sa se inchida, obiectivele ramase neatinse, ca si altele aflate la nivel de propunere, urmand sa fie finantate de Consiliul Local din Cernavoda, din fondurile create ca urmare a compensatiilor pentru folosirea
limitata a terenului datorita obiectivelor nucleare din vecinatatea Cernavoda. Prin prezenta reglementare s-ar permite o re-evaluare a
HG#454/27.06.1991, prin prisma reglementarilor similare din UE (Slovenia, Spania, etc.).

– De aproape 10 ani de cand functioneaza CNE Cernavoda Unitatea 1, numai orasul Cernavoda, beneficiaza de o serie de avantaje materiale, prin varsamintele de impozite la autoritatea locala. Comunitatile locale din Saligny, Stefan cel Mare, Seimeni nu beneficiaza de nici un fel de
avantaje materiale, in contextual actual legislativ, desi, de exemplu, in evaluarile de impact radiologic, in controlul efluentilor radioactivi lichizi,
de la CNE Cernavoda Unitatea 1, comunitatea din localitatea Seimeni, este considerata drept “grupul critic”, si nu cea din Cernavoda. Prin
adoptarea prezentei Reglementari privind compensatiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui obiectiv nuclear, s-ar repara, cel putin partial, aceasta inechitate.

– Avand invedere recentele studii si recomandari ale ANDRAD privind amplasarea unui depozit de deseuri slab si mediu radioactive pe zona localitatii Saligny, prezenta Reglementare privind compensatiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui obiectiv
nuclear, ar putea rezolva problemele deja ridicate de comunitatea din Saligny.

Prezenta Reglementare privind compensatiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui obiectiv nuclear, ar
putea reglementa si situatia comunitatilor din jurul depozitului national de deseuri slab si mediu radioactive, de la Baita, jud. Bihor, a depozitului intermediar de desuri radioactive (din domeniul medical, industrial, etc.) de la IFIN – Magurele, a depozitului de
deseuri slab si mediu radioactive de la SCN Pitesti – Mioveni. De asemenea s-ar facilita studiile de amplasare a depozitului national final de deseuri radioactive. In general o asemenea reglementare va usura acceptabilitatea obiectivelor nucleare de catre comunitatile locale, marind totodata gradul de atractivitate catre aceste comunitati, considerate de cercurile de afaceri, drept zone neatractive, zone “mono-industriale”.

Fondurile obtinute de comunitatile locale ca urmare a acestei reglementari vor fi folosite pentru:

diversificarea activitatii economice;

creerea de noi locuri de munca in alte sectoare decat cel legat de obiectivul nuclear din apropiere, care in majoritatea cazurilor a dus la creerea unei dependente “mono-industriale”;

cresterea atractivitatii turistice, prin investitii in obiective specifice in zonele implicate;

dezvoltarea viticulturii din zona;

dezvoltarea retelei si infrastructurii in transporturi;

dezvoltarea unor servicii specifice catre obiectivele nucleare in cauza.

REGLEMENTARE

Privind
compensatiile pentru folosirea limitata a terenului jurul unui obiectiv nuclear

0. Termeni si acronime:

Obiectiv nuclear in sensul prezentei reglementari inseamna o CNE, un reactor nuclear de cercetare sau de productie de radio-izotopi, sau un depozit intermediar sau final de deseuri slab, mediu, sau puternic (combustibil nuclear ars) radioactive;

-CNE- Centrala Nucleara Electrica;

– SNN SA – Societatea Nationala Nuclearelectrica SA – “proprietarul CNE Cernavoda –societate pe actiuni, in care pentru moment, actionar este Statul roman.

– ANDRAD – Agentia Nationala pentru Deseuri radioactive;

–CNCAN – Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare.

–IFIN-HH – Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” Magurele

–SCN – RAAN – Sucursala Cercetari Nucleare Pitesti

-Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare.

Precizari:

– In sensul prezentei reglementari, fiecare unitate nucleara a unei CNE este considerata un obiectiv nuclear separat;

– In sensul prezentei reglementari, fiecare depozit de deseuri radioactive sau fiecare set de 10 module DICA este considerat un obiectiv nuclear separat.

CERINTE GENERALE

Articol # 1

Aceasta reglementare defineste criteriile pentru stabilirea nivelului compensatiilor care trebuie platite lunar, comunitatilor locale aflate in zona de folosire limitata a terenului (denumita in continuare “compensatie pentru folosirea limitata a terenului”), de catre managerul obiectivului nuclear.

Articol # 2

Directorul general al unui obiectiv nuclear, ca reprezentant al persoanei juridice a proprietarului obiectivului nuclear, trebuie sa plateasca compensatii pentru folosirea limitata a terenului, comunitatilor locale pentru:

1. CNE care se afla in functionare, inclusiv pentru stocarea combustibilului nuclear uzat, in bazinul de stocare a combustibilului uzat, din centrala;

2. CNE care nu functioneaza sau care se afla in dezafectare, insa pe al carui teritoriu se afla stocat combustibil nuclear uzat (in bazinul de stocare a combustibilului uzat, din centrala), sau se afla depozitate deseuri slab si mediu radioactive (in depozitul din incinta centralei);

3. depozit intermediar de combustibil nuclear ars (DICA) sau de deseuri puternic radioactive, definit ca un set de 10
(zece) Module DICA; Un reactor nuclear de cercetare, in exploatare sau in dezafectare se asimileaza in cadrul acestei legi cu un deposit intermediar de combustibil ars, de 10 module DICA, tip Cernavoda.

4. depozit intermediar sau final pentru deseuri mediu si slab radioactive;

5. depozit intermediar pentru deseuri slab sau mediu radioactive ca si pentru alte depozite de deseuri de mai mica importanta radiologica.

II. EVALUAREA COMPENSATIILOR PENTRU FOLOSIREA LIMITATA A TERENULUI

Articol # 3

(1) Baza / modulul de calcul, pentru compensatii pentru folosirea limitata a terenului este 4. 000. 000 EURO, in RON echivalenti la rata de schimb a Bancii Nationale a Romaniei.

(2) Partea implicata este obligata a plati compensatii pentru folosirea limitata a terenului, in valoare de:

– 100% din baza de compensatii pentru folosirea limitata a terenului, pe an, pentru o CNE, definita la punctele 1 si 2 din Articol # 2,

– 65 % din baza de compensatii pentru folosirea limitata a terenului, pe an, pentru un depozit de 10 (zece) Module DICA, definite la punctul 3 din Articol # 2,

– 54% din baza de compensatii pentru folosirea limitata a terenului, pe an, pentru un depozit de deseuri radioactive definit la punctul 4 din Articol # 2, si

– 4% din baza de compensatii pentru folosirea limitata a terenului, pe an, pentru un depozit de deseuri radioactive definit la punctul 5 din Articol # 2.

(3) Nivelul compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului este stabilit pentru anul curent pe baza “status”-ului obiectivului nuclear aflat pe amplasament, pe baza deciziei luate conform legii nr. 111/2004 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, in ultima zi a anului trecut.

(4) Cand se stabileste nivelul compensatiilor pentru anul in curs, baza pentru compensatii pentru folosirea limitata a terenului aflat sub incidenta primului paragraf, la acest articol, va trebui sa fie re-evaluata pentru a tine seama de inflatia EURO.

Articol # 4

(1) Pentru un nou obiectiv nuclear, se platesc compensatii pentru folosirea limitata a terenului, in primul an dupa acceptarea programului de pregatire a planului de amplasare a noului obiectiv nuclear, in conformitate cu reglementarile asupra aranjamentelor pentru terenuri, si de acord cu comunitatea locala unde au loc investigatii asupra terenului in conformitate cu programul de pregatire a amplasamentului sau in conformitate cu autorizatia de constructie.

(2) Nivelul compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului pentru comunitatile locale, in cazul paragrafului anterior, este de 10% din baza de compensatii pentru folosirea limitata a terenului determinate pentru un anumit obiectiv nuclear definit in articolul anterior.

(3) Pentru un nou obiectiv nuclear, platile de compensatii pentru folosirea limitata a terenului incep in primul an, dupa acceptarea studiului de fezabilitate a noului obiectiv nuclear, din zona si inceperea finantarii.

Articol # 5

(1) Plata compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului, la nivelul determinat pentru un obiectiv nuclear in functiune, se sfarseste in anul in care se obtine licenta de dezafectare, cand incepe plata compensatiilor pentru folosirea limitata a
terenului, la nivelul stabilit pentru un obiectiv nuclear in primul an dupa ce licenta de dezafectare a CNE este obtinuta.

(2) Compensatiile pentru folosirea limitata a terenului nu mai este platibila pentru un obiectiv nuclear aflat in dezafectare, din primul an dupa ce autoritatea competenta a stabilit ca dezafectarea este terminata.

Articol # 6

Partea obligata sa plateasca compensatiile pentru folosirea limitata a terenului trebuie sa dea comunitatii locale o declaratie (denumita in continuare “declaratie”) de plata a compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului pentru anul in curs, pana la 31 martie a anului respectiv, in care se precizeaza toate informatiile necesare pentru evaluarea compensatiilor pentru folosirea limitta a terenului.

Articol # 7

(1) Comunitatea locala va evalua nivelul compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului, pentru partea obligata a plati compensatiile pentru folosirea limitata a terenului, prin decizie sa pana la 31 Iulie a anului curent, pentru anul anterior.

(2) Daca, comunitatea locala evalueaza sau intentioneaza a evalua pentru un an individual calendaristic, compensatiile
pentru folosirea limitata a terenului, pentru partea obligata a plati compensatiile pentru folosirea limitata a terenului pentru obiectivele nucleare definite in Articol # 2 ale prezentei legi, si alte taxe in conformitate cu imputernicirile sale si reglementarile de auto-guvernare locala, si aceste taxe sunt legate de folosirea terenurilor de construit, exceptand compensatiile pentru folosirea terenului de construit, evaluarea compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului trebuie sa fie redusa proportional cu marimea acestor taxe.

(3) Partea obligata a plati compensatiile pentru folosirea limitata a terenului trebuie sa pastreze documentatia care dovedeste autenticitatea informatiilor din declaratia facuta, ca si precizia calculelor bazei de evaluare a compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului, pentru cel putin cinci ani de la data la care acest lucru devine efectiv.

Articol # 8

(1) ) Partea obligata a plati compensatiile pentru folosirea limitata a terenului plateste compensatiile pentru folosirea limitata a terenului in timpul anului, sub forma unor rate lunare.

(2) Marimea ratelor lunare este de 1:12 din valoarea ultimei compensatii evaluate pentru folosirea limitata a terenului.

(3) ) Marimea ratei lunare platita de partea obligata a plati compensatii pentru folosirea limitata a terenului, a carei
compensare pentru folosirea limitata a terenului, conform paragrafului anterior, nu a fost calculata, este de 1:12 din valoarea anticipata a compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului pentru anul curent, care este calculata pe baza informatiilor asupra tipului de obiectiv nuclear si a altor informatii pe baza carora nivelul compensatiilor pentru folosirea
limitata a terenului este determinate pentru o anume comunitate locala.

(4) Valoarea ratei lunare trebuie platita pana in ziua a 10-a a lunii, pentru luna precedenta.

(5) Orice eventuala diferenta intre valoarea ratei compensatiei, platite pentru folosirea limitata a terenului si valoarea
compensatiei proportionate de reglementare, pentru folosirea limitata a terenului, va fi ajustata de catre partea obligata a face platile, in ratele de plata din urmatoarele doua luni.

Articol # 9

Comunitatea locala trebuie sa se asigure ca fondurile primite pe baza platii compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului , sunt folosite in scopul limitarii sau compensarii consecintelor folosirii limitate a terenului.

III. RELEMENTARI TRANZITORII SI FINALE

Articol # 10

(1) Suprafata implicata de folosirea limitata a terenului pentru orice obiectiv nuclear, este o suprafata circulara cu centrul in centrul fiecarui Obiectiv Nuclear, si cu raza de 1 km.

(2) Din planul de urgenta radiologica de protectie si evacuare a CNE Cernavoda, suprafata evacuata pentru locuitori este cate o suprafata circulara cu centrul in centrul fiecarei Unitati nucleare a CNE Cernavoda si cu o raza de 10 km.

Articol # 11

(1) Partea obligata a plati compensatii pentru folosirea limitata a terenului, incepe plata compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului pentru un depozit de deseuri slab si mediu radioactive.

(2) Plata compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului pentru depozitul de stocare a deseurilor slab si mediu
radioactive, nu este tratata ca venit propriu al comunitatii atunci cand se calculeaza fondurile pentru finantari de la bugetul de stat.

Articol # 12

Aceasta reglementare intra in vigoare in ziua imediat urmatoare publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei.

27 mai 2015

Reglementare privind compensațiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui obiectiv nuclear (PROIECT) – Rev.6

PROPUNERE AGIA:

Reglementare privind compensațiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui obiectiv nuclear

(PROIECT) – Rev.6

Baza legala: Legea nr. 111/ 2004, privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, inclusiv evacuarea in situatii de urgenta radiologica

Motivație

Întrucât:

– Programul social (de urgenta) din Cernavodă s-a dovedit a fi un instrument inechitabil de a implementa principiile de dezvoltare economica, participare (la decizii) si informarea comunității locale din Cernavodă, fata de celelalte comunități locale din jurul obiectivului nuclear CNE Cernavodă,

– Programul social (de urgenta) din Cernavodă nu si-a atins obiectivul complet, nici după 25 de ani de la inițiere.

Propunem ca prin adoptarea prezentei Reglementari privind compensațiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui obiectiv nuclear, Programul Social (de urgenta) din Cernavodă sa se închidă, obiectivele ramase neatinse, ca si altele aflate la nivel de propunere, urmând sa fie finantate de Consiliul Local din Cernavoda, din fondurile create ca urmare a compensațiilor pentru folosirea limitata a terenului datorita obiectivelor nucleare din vecinatatea Cernavoda. Prin prezenta reglementare s-ar permite o re-evaluare a HG#454/27.06.1991, prin prisma reglementarilor similare din UE (Slovenia, Spania, etc.).

– De aproape 10 ani de când funcționează CNE Cernavodă Unitatea 1, numai orașul Cernavodă, beneficiază de o serie de avantaje materiale, prin vărsămintele de impozite la autoritatea locala. Comunitățile locale din Saligny, Ștefan cel Mare, Seimeni nu beneficiază de nici un fel de avantaje materiale, in contextual actual legislativ, desi, de exemplu, in evaluarile de impact radiologic, in controlul efluenților radioactivi lichizi, de la CNE Cernavoda Unitatea 1, comunitatea din localitatea Seimeni, este considerata drept “grupul critic”, si nu cea din Cernavoda. Prin adoptarea prezentei Reglementari privind compensatiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui obiectiv nuclear, s-ar repara, cel puțin parțial, aceasta inechitate.

– Având invedere studiile si recomandările AN&DR privind amplasarea unui depozit de deșeuri slab și mediu radioactive pe zona localității Saligny, prezenta Reglementare privind compensațiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui obiectiv nuclear, ar putea rezolva problemele deja ridicate de comunitatea din Saligny.

Prezenta Reglementare privind compensatiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui obiectiv nuclear, ar putea reglementa si situatia comunităților din jurul depozitului național de deseuri slab si mediu radioactive, de la Baita, jud. Bihor, a depozitului intermediar de desuri radioactive (din domeniul medical, industrial, etc.) de la IFIN – Magurele, a depozitului de deseuri slab si mediu radioactive de la SCN Pitesti – Mioveni. De asemenea s-ar facilita studiile de amplasare a depozitului national final de deseuri radioactive. In general o asemenea reglementare va usura acceptabilitatea obiectivelor nucleare de catre comunitatile locale, marind totodata gradul de atractivitate catre aceste comunitati, considerate de cercurile de afaceri, drept zone neatractive, zone “mono-industriale”.

Fondurile obținute de comunitățile locale ca urmare a acestei reglementari vor fi folosite pentru:

-diversificarea activității economice;

-creerea de noi locuri de munca in alte sectoare decat cel legat de obiectivul nuclear din apropiere, care in majoritatea cazurilor a dus la creerea unei dependente “mono-industriale”;

-creșterea atractivității turistice, prin investiții in obiective specifice in zonele implicate;

-dezvoltarea viticulturii din zona;

-dezvoltarea rețelei si infrastructurii in transporturi;

-dezvoltarea unor servicii specifice catre obiectivele nucleare in cauza.

REGLEMENTARE

Privind compensațiile pentru folosirea limitata a terenului jurul unui obiectiv nuclear

Termeni si acronime:

CNE- Centrala Nucleara Electrica;

SNN SA – Societatea Nationala Nuclearelectrica SA – “proprietarul CNE Cernavodă –societate pe acțiuni, in care pentru moment, acționar este Statul roman.

AN&DR – Agenția Națională și pentru Deșeuri radioactive;

CNCAN – Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.

IFIN-HH – Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” Magurele

RATEN – Regia Autonoma Tehnologii pentru Energia Nucleara

Precizări:

– In sensul prezentei reglementari, fiecare unitate nucleara a unei CNE este considerata un obiectiv nuclear separat;

– In sensul prezentei reglementari, fiecare depozit de deșeuri radioactive sau fiecare set de 10 module DICA este considerat un obiectiv nuclear separat.

CERINȚE GENERALE

Articol # 1

Aceasta reglementare definește criteriile pentru stabilirea nivelului compensatiilor care trebuie platite lunar, comunităților locale aflate in zona de folosire limitata a terenului (denumita in continuare “compensatie pentru folosirea limitata a terenului”), de către managerul obiectivului nuclear.

Articol # 2

Directorul general al unui obiectiv nuclear, ca reprezentant al persoanei juridice a proprietarului obiectivului nuclear, trebuie sa plătească compensații pentru folosirea limitata a terenului, comunitatilor locale pentru:

CNE care se afla in funcționare, inclusiv pentru stocarea combustibilului nuclear uzat, in bazinul de stocare a combustibilului uzat, din centrala;
CNE care nu functioneaza sau care se afla in dezafectare, insa pe al carui teritoriu se afla stocat combustibil nuclear uzat (in bazinul de stocare a combustibilului uzat, din centrala), sau se afla depozitate deseuri slab si mediu radioactive (in depozitul din incinta centralei);
depozit intermediar de combustibil nuclear ars (DICA) sau de deseuri puternic radioactive, definit ca un set de 10 (zece) Module DICA; Un reactor nuclear de cercetare, in exploatare sau in dezafectare se asimileaza in cadrul acestei legi cu un deposit intermediar de combustibil ars, de 10 module DICA, tip Cernavoda.
depozit intermediar sau final pentru deseuri mediu si slab radioactive;
depozit intermediar pentru deseuri slab sau mediu radioactive ca si pentru alte depozite de deseuri de mai mica importanta radiologica.

EVALUAREA COMPENSAȚIILOR PENTRU FOLOSIREA LIMITATA A TERENULUI

Articol # 3

(1) Baza / modulul de calcul, pentru compensatii pentru folosirea limitata a terenului este 4. 000. 000 EURO, in RON echivalenți la rata de schimb a Bancii Nationale a Romaniei.

(2) Partea implicata este obligata a plati compensatii pentru folosirea limitata a terenului, in valoare de:

– 100% din baza de compensatii pentru folosirea limitata a terenului, pe an, pentru o CNE, definita la punctele 1 si 2 din Articol # 2,

– 65 % din baza de compensatii pentru folosirea limitata a terenului, pe an, pentru un depozit de 10 (zece) Module DICA, definite la punctul 3 din Articol # 2,

– 54% din baza de compensatii pentu folosirea limitata a terenului, pe an, pentru un depozit de deseuri radioactive definit la punctul 4 din Articol # 2, si

– 4% din baza de compensatii pentru folosirea limitata a terenului, pe an, pentru un depozit de deseuri radioactive definit la punctul 5 din Articol # 2.

Articol # 4

Articol # 5

(1) Plata compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului, la nivelul determinat pentru un obiectiv nuclear in functiune, se sfarseste in anul in care se obtine licenta de dezafectare, cand incepe plata compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului, la nivelul stabilit pentru un obiectiv nuclear in primul an dupa ce licenta de dezafectare a CNE este obtinuta.

Articol # 6

Articol # 7

(2) Daca, comunitatea locala evalueaza sau intentioneaza a evalua pentru un an individual calendaristic, compensatiile pentru folosirea limitata a terenului, pentru partea obligata a plati compensatiile pentru folosirea limitata a terenului pentru obiectivele nucleare definite in Articol # 2 ale prezentei legi, si alte taxe in conformitate cu imputernicirile sale si reglementarile de auto-guvernare locala, si aceste taxe sunt legate de folosirea terenurilor de construit, exceptand compensatiile pentru folosirea terenului de construit, evaluarea compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului trebuie sa fie redusa proportional cu marimea acestor taxe.

Articol # 8

(1) ) Partea obligata a plati compensatiile pentru folosirea limitata a terenului plateste compensatiile pentru folosirea limitata a terenului in timpul anului, sub forma unor rate lunare.

(2) Marimea ratelor lunare este de 1:12 din valoarea ultimei compensatii evaluate pentru folosirea limitata a terenului.

(3) ) Marimea ratei lunare platita de partea obligata a plati compensatii pentru folosirea limitata a terenului, a carei compensare pentru folosirea limitata a terenului, conform paragrafului anterior, nu a fost calculata, este de 1:12 din valoarea anticipata a compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului pentru anul curent, care este calculata pe baza informatiilor asupra tipului de obiectiv nuclear si a altor informatii pe baza carora nivelul compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului este determinate pentru o anume comunitate locala.

(4) Valoarea ratei lunare trebuie platita pana in ziua a 10-a a lunii, pentru luna precedenta.

(5) Orice eventuala diferenta intre valoarea ratei compensatiei, platite pentru folosirea limitata a terenului si valoarea compensatiei proportionate de reglementare, pentru folosirea limitata a terenului, va fi ajustata de catre partea obligata a face platile, in ratele de plata din urmatoarele doua luni.

Articol # 9

III. RELEMENTARI TRANZITORII SI FINALE

Articol # 10

(1) Suprafata implicata de folosirea limitata a terenului pentru orice obiectiv nuclear, este o suprafata circulara cu centrul in centrul fiecarui Obiectiv Nuclear, si cu raza de 1 km.

Articol # 11

(2) Plata compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului pentru depozitul de stocare a deseurilor slab si mediu radioactive, nu este tratata ca venit propriu al comunitatii atunci cand se calculeaza fondurile pentru finantari de la bugetul de stat.

Articol # 12

Aceasta reglementare intra in vigoare in ziua imediat urmatoare publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei.

ANEXA LEGE COMPENSATII

METODA DE PLATA A COMPENSATIILOR PENTRU FOLOSIREA LIMITATA A TERENULUI

(1) Compensatii pentru folosirea limitata a terenului sunt platite comunitatilor locale pe al carui teritoriu se afla obiectivul nuclear, la un nivel de:

– 10% din nivelul compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului determinate pentru o CNE conform punctelor 1 si 2 ale articolului # 2 din lege.

– 20% din nivelul compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului determinate pentru un depozit de deseuri radioactive, definit la punctele 3 si 4 din articolul # 2 din lege, si

– 100% din nivelul compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului determinate pentru un depozit de deseuri radioactive definit la punctul 5 din articolul # 2 din lege.

(2) Compensatii pentru folosirea limitata a terenului vor fi platite comunitatilor locale pe al carui teritoriu se afla obiectivul nuclear, dar si comunitatilor care “participa” cu o parte din terenul lor in zona de folosire limitata a terenului din jurul obiectivului nuclear, asa cum a fost definita in articolul # 11 din lege, si zonele de evacuare pentru populatie, asa cum au fost definite in articolul # 11 din lege si planurile de urgenta radiologica, in conformitate cu reglementarile care guverneaza protectia impotriva dezastrelor naturale si a altor accidente, la un nivel de:

90% din nivelul compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului determinata pentru CNE la punctele 1 si 2 din articolul # 2 din lege, si

80% din nivelul compensatiilor pentru folosirea limitata a terenului determinate pentru un depozit de deseuri radioactive, definit la punctele 3 si 4 din articolul # 2 din lege,

(3) Compensatiile pentru o anume comunitate locala, pentru folosirea limitata a terenului, sunt calculate dupa formula:

V _compensatie i = P x V _{nivel de compensatie} x

unde:

V _compensatie i este compensatia pentru folosirea limitata a terenului, pentru comunitatea locala “i”;
P este procentul din compensatia de baza pentru folosirea limitata a terenului conform paragrafului anterior;
V _{nivel de compensatie} este nivelul de compensatie pentru folosirea limitata a terenului determinata pentru un anume obiectiv nuclear conform aceasta reglementare;
S_i este suprafata de teren apartinand unei anume comunitati locale, din zona de folosire limitata a terenului, asa cum este ea definita in acordul de securitate nucleara pentru acel obiectiv nuclear;
n este numarul de comunitati aflate in zona definita in paragraful anterior;
H_i este numarul de locuitori rezidenti permanent pe terenul comunitatii locale aflate in perimetrul inconjurator definit cu centrul in centrul obiectivului nuclear (definit ca centrul geometric al cladirii reactorului sau al depozitului de deseuri radioactive) si cu raza egala cu raza suprafetei supusa evacuarii, asa cum a fost definita in planurile de urgenta radiologica si evacuare pentru obiectivul nuclear in cauza;
D_i este distanta medie de la centrul obiectivului nuclear pana la prima locuinta permanenta din respectiva comunitate locala, aflata in zona inconjuratoare, asa cum a fost definita in paragraful anterior, si se calculeaza astfel:

unde:

– D_j este distanta de la centrul obiectivului nuclear pana la prima locuinta permanenta din respectiva comunitate locala aflata in zona inconjuratoare, Hj este un locuitor care are rezidenta permanenta in interiorul suprafetei inconjuratoare, asa cum a fost definita in paragraful anterior, si m este numarul de locuitori din interiorul suprafetei inconjuratoare, asa cum a fost definita in paragraful anterior.

(3) Compensatiile de la alineatele anterioare sunt cumulative; de exemplu, o comunitate locala poate beneficia cumulativ de compensatiile pentru folosirea limitata a terenului, care trebuie acordate datorita prezentei in vecinatate, a unei unitati nucleare CNE si a unui depozit de deseuri radioactive. De asemenea in cazul in care un obiectiv nuclear se afla integral pe terenul unei comunitati locale, compensatiile pentru folosirea limitata a terenului (determinate pentru o CNE sau un depozit de deseuri radioactive, definite la punctele 1,2, 3 si 4 din articolul # 2 din lege), calculate cu formula de la alineatul (3) de mai sus, pentru procentul aplicabil de la alineatul (1) de mai sus, se vor aduna cu compensatiile pentru folosirea limitata a terenului calculate cu formula de la alineatul (3) de mai sus, pentru procentul aplicabil de la alineatul (2) de mai sus.

Exemple de aplicare lege compensatii:

A) In cazul unei singure comunitati care gazduieste in totalitate pe teritoriul sau unul din obiectivele nucleare mentionate la art.# 2 din lege, rezulta urmatoarele sume anuale:

Pentru o unitate CNE in exploatare = 4.000.000 Euro;
Pentru o CNE care nu functioneaza sau care se afla in dezafectare = 4.000.000 Euro;
Pentru un depozit intermediar de combustibil nuclear ars sau de deseuri puternic radioactive (definit ca un set de 10 module DICA) sau pentru un reactor nuclear de cercetare in exploatare/ dezafectare = 2.600.000 Euro;
Pentru un depozit intermediar sau final de deseuri mediu si slab radioactive = 2.160.000 Euro;
Pentru un depozit intermediar de deseuri slab sau mediu radioactive sau pentru un depozit de deseuri de mai mica importanta radiologica = 160.000 Euro.

B) In cazul unei comunitati care gazduieste pe teritoriul sau impreuna cu o alta comunitate care “participa” cu o parte a terenului lor, unul din obiectivele nucleare, mentionate la art.# 2 din lege.

In acest caz trebuie stabiliti urmatorii parametri ipotetici de calcul:

Pentru prima comunitate (denumita in continuare Beneficiarul # 1):

Suprafata din zona de folosire limitata (zona de excludere), S1=2 kmp;

Numar locuitori rezidenti permanenti pe terenul comunitatii locale din ¼ din zona de evacuare, H1= 5.000 locuitori;

Distanta medie calculata din centrul obiectivului nuclear pana la prima locuinta permanenta din ¼ din zona de evacuare, D1=1 km.

Pentru a doua comunitate (denumita in continuare Beneficiarul # 2):

Suprafata din zona de folosire limitata (zona de excludere), S2=1 kmp;

Numar locuitori rezidenti permanenti pe terenul comunitatii locale din ¼ din zona de evacuare, H2= 1.000 locuitori;

Distanta medie calculata din centrul obiectivului nuclear pana la prima locuinta permanenta din ¼ din zona de evacuare, D2=2 km.

Astfel, pentru Beneficiarul # 1 rezulta urmatoarele sume anuale:

Pentru o unitate CNE in exploatare = 3.218.800 Euro
Pentru o CNE care nu functioneaza sau care se afla in dezafectare = 3.218.800 Euro;
Pentru un depozit intermediar de combustibil nuclear ars sau de deseuri puternic radioactive (definit ca un set de 10 module DICA) sau pentru un reactor nuclear de cercetare in exploatare/ dezafectare = 2.148.640 Euro
Pentru un depozit intermediar sau final de deseuri mediu si slab radioactive = 1.785.024 Euro
Pentru un depozit intermediar de deseuri slab sau mediu radioactive sau pentru un depozit de deseuri de mai mica importanta radiologica = 160.000 Euro.

Astfel, pentru Beneficiarul # 2 rezulta urmatoarele sume anuale:

Pentru o unitate CNE in exploatare = 781.200 Euro;
Pentru o CNE care nu functioneaza sau care se afla in dezafectare = 781.200 Euro;
Pentru un depozit intermediar de combustibil nuclear ars sau de deseuri puternic radioactive (definit ca un set de 10 module DICA) sau pentru un reactor nuclear de cercetare in exploatare/ dezafectare = 451.360 Euro;
Pentru un depozit intermediar sau final de deseuri mediu si slab radioactive = 374.976 Euro;
Pentru un depozit intermediar de deseuri slab sau mediu radioactive sau pentru un depozit de deseuri de mai mica importanta radiologica = nu este cazul.

EXEMPLE DE COMPENSATII ACORDATE COMUNITATII LOCALE DIN PARTEA CENTRALELOR NUCLEARE SAU HIDRO

SUA

La 8 august 2006, membrii consiliului local al regiunii Calvert (BOCC) au anuntat decizia si au autorizat zona sa primeasca timp de 15 ani, 50% din beneficiile noii centrale care urmeaza se construi, mentionând ca beneficiile zonei si ale statului vor fi substantiale.

In anul fiscal 2006, CNE Calvert Cliffs (4 unitati) a adus la bugetul local al regiunii Calvert circa 15,5 milioane USD. BOCC a subliniat faptul ca realizarea unei noi unitati pe amplasamentul centralei Calvert Cliffs va avea un aport suplimentar de circa 20 milioane USD, luând in calcul si taxa ce a fost aprobata la 8 august 2006.

Incepând din anul 1973, data la care centrala Calvert Cliffs a inceput sa plateasca taxe, regiunea Calvert a primit mai mult de 173 milioane USD din partea proprietarului centralei. Astfel, Constellation Energy, proprietarul centralei Calvert Cliffs, a devenit singurul mare platitor in regiunea Calvert. (Sursa: NucNet –august, 2006)

Compania americana Entergy se declara angajata ferma in participarea la dezvoltarea si imbunatatirea comunitatilor din apropiere.

In 2007, angajatii si pensionarii Entergy au prestat aproape 30.000 de ore de voluntariat pentru comunitati.
Tot in 2007, Entergy si Fundatia sa caritabila a acordat mai mult de 2.936 de sponsorizari, totalizand peste 14,5 milioane de USD.
Initiativele Entergy de asistenta pentru cei cu venituri mici au contribuit cu 2,4 milioane USD, pentru ajutorarea a cca. 18.000 de persoane si familii nevoiase,in anul finaciar 2007.
Entergy este singura companie de utilitati din SUA care a fost inscrisa in Dow Jones Sustainability Index (DJSI) sase ani la rand. DJSI este o lista de companii a caror performanta legata de impact asupra mediului, de dezvoltarea economico-sociala sustenabila, este de remarcat intre primele 10 companii din sectorul respectiv.

JAPONIA, COREA DE SUD SI TAIWAN

Desi venitul mediu in Japonia de peste 40.000 USD/an/loc., acesta a avut in ultimii ani o crestere mai atenuata, datorita relativei recesiuni economice. “In Japonia, am ajuns la un punct in care trebuie sa decidem daca ne vom baza in continuare pe taxele tot mai mari pentru asigurarea acceptabilitatiii de catre comunitatea locala sau va trebui sa mergem din usa in usa, sa convingem populatia ca energia nucleara este sigura si benefica.”, a afirmat Ichiro Takekuro, superintendent la CNE Kashiwazaki-Kariwa, cu 7 unitati.

Pana in prezent zeci de miliarde USD, reprezentand bani gheata si asa numitele contributii la “taxe” catre autoritatile locale, au fost platite de utilitati de guvernele locale pentru constructia de centre de recreere, spitale, case ale unor cetateni de vaza, scoli, si alte facilitati. De ex. la CNE Kashiwazaki-Kariwa, din 1977, proprietarul a oferit celor doua comunitati locale cca. 625 de milioane de USD, iar dupa negocieri a platit pana acum (NT: in 2001) un total de cca. 1,3 miliarde USD in “taxe de proprietate”.

Plati catre comunitatile locale care gazduiesc instalatii nucleare a fost cheia obtinerii aprobarii de catre industria nucleara japoneza, inca de la primele CNE de la sfarsitul anilor 1960.

Aceeasi strategie a fost urmata si de Corea de sud si de Taiwan.

Sumele mari de bani inca joaca un rol cheie in negocierile din spatele scenei intre utilitati si autoritatile locale pentru aprobarea proiectelor nucleare. Metoda platilor de taxe mari stabilite de comunitatile locale ca si finantarea directa a unor obiective din infrastructura economica locala, este metoda curenta in Japonia.

Un alt exemplu: Compania proprietara a CNE Kashiwazaki-Kariwa a finantat integral in satul Kariwa, un centru de educatie adulti, in valoare de 52 de milioane de USD.

TAIWAN

Cand Taipower a intampinat probleme de acceptanta pentru noua sa unitate Lungmen (ABWR) in anul 2000, a negociat o “extra-plata” catre sindicatul pescarilor pentru a rezolva problema. “Aici, banii inca vorbesc!”, a declarat un inalt executiv al Taipower.

(sursa: Nucleonics Week, November 15, 2001)

BRAZILIA

“In Nord-estul Braziliei, comunitatile locale se bat pentru a fi gazda urmatorului proiect de centrala hidroelectrica, pentru ca practic aceasta este o adevarata mina de aur”, a afirmat David Grey, Senior Consilier pentru resurse de apa, la Banca Mondiala.

Comunitatile locale sunt actionari si primesc beneficiile pentru 50 de ani, reprezentand 0,5-1,0 % din profitul obtinut din vanzarea energiei electrice produse, fonduri care servesc dezvoltarii locale, a pietelor locale, a constructiei de scoli, drumuri si spitale.

(Sursa: Michael Byrnes, REUTERS NEWS SERVICE, 5 September, 2006)

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

« Asemenea compensatii sunt comune si pentru alte sectoare de activitate, cum ar fi de ex.:

centralele hidro platesc taxe locale si licente pentru folosirea apei si a terenului pentru producerea de energie electrica;
companiile miniere platesc taxe de licente pentru exploatarea resurselor subterane;
companiile regionale de cai ferate primesc subventii pentru a asigura transportul necesar al publicului in zonele in care nu este economic acest lucru. » […………..]

« In Elvetia, comunitatile « gazda » (sau din vecinatatea) a depozitelor de deseuri, sunt compensate prin asa numitele “gemeinwirtschaftliche Leistungen”, adica serviciu adus publicului. Cantonul Nidwalden a declarat ca folosirea zonei de sub-suprafata terenului va fi obiect al unei “licente miniere” pentru care va trebui platita o taxa substantiala, in eventualitatea construirii depozitului de deseuri radioactive. In plus datorita aspectului psihologic NIMBY (“not in my back yard” – nu in curtea mea din spatele casei) exista probleme reale pe care un depozit de deșeuri radioactive le poate crea unei comunități. De ex.: in timpul fazei de constructie va fi un trafic (convențional) suplimentar, va fi zgomot, iar peisajul pitoresc, tradițional, va capata aspect “industrial”. […………..]

O plata nu trebuie considerata niciodată ca o compensație fata de orice risc real care depășește nivelele stricte de toleranta. Un depozit trebuie sa fie sigur si sa nu reprezinte un pericol real. Totuși, chiar in cazul in care depozitul este perceput ca sigur se ridica întrebarea « OK. Este sigur. Insa de ce trebuie sa fie aici și nu altundeva?” Acesta este desigur obișnuitul argument NIMBY. Compensațiile pot fi considerate ca un mijloc de a depasi acest tip de argumente, insa nu ca un compromis la probleme de securitate nucleara. »

(extras din COWAM-Final report 2003)

5 februarie 2012

Declaratia universala a drepturilor copacului

DECLARAŢIA
UNIVERSALĂ A DREPTURILOR COPACULUI

–
(proiect) –

Preambul

q Considerând
că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor sistemului viu al Terrei
şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul unei
dezvoltari durabile,

q Considerând
că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor copacului au dus la acte de genocid
ecologic, care revoltă conştiinţa omenirii,

q Considerând
că este esenţial ca drepturile copacului să fie ocrotite de autoritatea legii
pentru ca natura sa nu fie silită să recurgă, ca soluţie extremă, la o reacţie
împotriva omului, care să ducă la rîndul ei la modificări climatice şi chiar la
dispariţia omului,

q Considerând
că este esenţial a se încuraja o armonie între regnul vegetal, cel animal si
om, iar primul pas catre acesta armonie trebuie facut de om, prin aceasta Declaraţie Universală a Drepturilor
Copacului,

q Considerând
că cetăţenii planetei au proclamat din nou credinţa lor în dezvoltare durabilă,
şi că drepturile fundamentale ale omului nu pot fi aplicate în afara unei
înţelegeri superioare a valorii vieţii pe Terra,

q Considerând
că oamenii s-au angajat să promoveze respectul universal şi efectiv faţă de
regnul vegetal şi cel animal,

Proclamaţie

ONG-urile
de mediu proclamă prezenta Declaraţia
Universală a Drepturilor Copacului, ca un ideal comun spre care trebuie să
tindă toate popoarele şi toate naţiunile, pentru ca toate persoanele şi toate
instituţiile societăţii să se străduiască, având această Declaraţie
permanent în minte, ca prin învăţătură şi educaţie să dezvolte respectul pentru
aceste drepturi şi să asigure prin măsuri progresive, de ordin naţional şi
internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universală şi efectivă, atât în
sânul comunităţilor umane cît şi în afara lor.

Articolul 1. Toţi copacii au drept la viaţă liberă şi sunt egali în faţa
omului.

Articolul 2. Nefiind fiinţe cuvîntătoare, ONG-urile de mediu sunt
datoare a acţiona în numele copacilor (indiferent de specie, locul lor de
viaţă) ale căror drepturi fundamentale sunt încălcate sub diverse forme de
către oameni.

Articolul 3. Orice copac are dreptul la viaţă, la dezvoltare şi la
securitatea sa.

Articolul 4. Omul nu va abuza sau folosi copacii în scopuri nenaturale:

(1) Nici
un copac nu va fi folosit drept stîlp pentru diverse construcţii, pentru
garduri, pentru ancorarea diverselor echipamente sau construcţii, sau alte
asemenea.

(2) Nici
un copac nu va fi forţat să se dezvolte în condiţii limitate de spaţiu, în
scopul creerii unor copaci pitici; arta japoneză BONSAI este declarată drept o
formă de cruzime faţă de copaci.

Articolul 5. Nici
un copac nu va fi torturat prin baterea de cuie, scrijelirea scoarţei, ruperea
ramurilor, tăierea ramurilor (cu excepţia altoirilor şi a tratamentelor de
întinerire – numai atunci cînd sunt confirmate de specialişti), înlănţuirea cu
sîrmă, tratamente chimice agresive de exfoliere şi alte asemenea agresiuni.

Articolul 6. Fiecare
copac are dreptul la existenţă, drept ce poate fi revendicat şi apărat de un
om, de un ONG, de o comunitate, etc., în faţa semenilor săi oameni.

Articolul 7. Toţi
copacii sunt egali în faţa legii (în cadrul legislaţiei de mediu) şi au, fără
nici o deosebire de specie, dreptul la o egală protecţie a legii. Toţi copacii
au dreptul la o protecţie egală împotriva oricărui tratament care ar viola
prezenta Declaraţie.

Articolul 8. Nici
un copac nu trebuie dezrădacinat, tăiat, reamplasat în mod arbitrar.

Articolul 9. Nici
unui copac nu i se vor planta voit de către oameni, în imediata apropiere, în
cadrul spaţiului său esenţial, plante sau copaci, care prin emisiile lor pot
pune în pericol viaţa copacului.

Articolul 10. Orice
copac are dreptul de a fi replantat în altă zonă, dacă vîrsta şi specia lui
permit acest lucru, în situaţia cînd, din diverse raţiuni economice umane
justificate sau de altă natură (confirmate de ONG-urile de mediu), acest copac
ar trebui în să fie taiat.

Articolul 11. In
caz de „persecuţie” (agresiune fizică sau risc de agresiune fizică), orice
copac are dreptul de a fi strămutat în alt parc sau zonă verde. Acest drept nu
poate fi invocat în cazul unui PUZ (proiect urbanistic zonal) aprobat prin
referendum local.

Articolul 12. Orice
copac are dreptul de a fi adoptat de o persoană umană, care işi asuma
responsabilităţi de apărare, curăţenie, îngrijire a lui.

Articolul 13. Orice
copac are dreptul de a lăsa urmaşi prin fructele produse natural, sau prin
altoii produşi.

Articolul 14. Orice
copac are dreptul de a ocupa o suprafaţă de minim 60 m², care poate
să varieze funcţie de specia sa, şi în care suprafaţă să nu fie amplasat alt
copac, sau o construcţie ridicată de om.

Articolul 15. Orice
copac are dreptul la o dezvoltare liberă, neîngrădită de construcţii sau de
alte limitări impuse de om.

Articolul 16. Orice
copac născut într-o pădure, are dreptul a rămîne în această comunitate de
copaci, odată ce a ajuns la vîrsta maturităţii, adică vîrsta la care poate
produce urmaşi (fructe/seminţe).

Articolul 17. Nici
o prevedere a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretată ca implicând
pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate
sau de a săvârşi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi ale
copacilor, enunţate în prezenta Declaraţie.

Semnează ONG-urile: AGIA,
ECO DOBROGEA, VALEA SOARELUI, Fundaţia
„Speranţa Sf. Ştefan”,…

Asociatia "Ganditorul in actiune" Cernavoda

Propunere posibila de blocare a Proiectului Rosia Montana

Solutie posibila de recuperare a datoriilor istorice la furnizorii de utilitati

Beneficii ale copacilor si padurilor comunitare

Beneficii ale copacilor si padurilor comunitare

Serele Cernavodei

Statut asociatie

STATUT

Reglementare privind compensatiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui obiectiv nuclear

CERINTE GENERALE

Reglementare privind compensațiile pentru folosirea limitata a terenului din jurul unui obiectiv nuclear (PROIECT) – Rev.6

CERINȚE GENERALE

Articol # 1

Articol # 2

Articol # 3

Articol # 4

Articol # 5

Articol # 6

Articol # 7

Articol # 8

Articol # 9

III. RELEMENTARI TRANZITORII SI FINALE

Articol # 10

Articol # 12

Declaratia universala a drepturilor copacului

DECLARAŢIA
UNIVERSALĂ A DREPTURILOR COPACULUI

Preambul

Proclamaţie

Articolul 1. Toţi copacii au drept la viaţă liberă şi sunt egali în faţa
omului.

Articolul 2. Nefiind fiinţe cuvîntătoare, ONG-urile de mediu sunt
datoare a acţiona în numele copacilor (indiferent de specie, locul lor de
viaţă) ale căror drepturi fundamentale sunt încălcate sub diverse forme de
către oameni.

Articolul 3. Orice copac are dreptul la viaţă, la dezvoltare şi la
securitatea sa.

Articolul 4. Omul nu va abuza sau folosi copacii în scopuri nenaturale:

Articole recente

Follow Blog via Email

Categorii

Beneficii ale copacilor si padurilor comunitare

STATUT

CERINTE GENERALE

CERINȚE GENERALE

Articol # 1

Articol # 2

Articol # 3

Articol # 4

Articol # 5

Articol # 6

Articol # 7

Articol # 8

Articol # 9

III. RELEMENTARI TRANZITORII SI FINALE

Articol # 10

Articol # 12

DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR COPACULUI

Preambul

Proclamaţie

Articolul 1. Toţi copacii au drept la viaţă liberă şi sunt egali în faţa omului.

Articolul 2. Nefiind fiinţe cuvîntătoare, ONG-urile de mediu sunt datoare a acţiona în numele copacilor (indiferent de specie, locul lor de viaţă) ale căror drepturi fundamentale sunt încălcate sub diverse forme de către oameni.

Articolul 3. Orice copac are dreptul la viaţă, la dezvoltare şi la securitatea sa.

Articolul 4. Omul nu va abuza sau folosi copacii în scopuri nenaturale:

Articole recente

Follow Blog via Email

Categorii

DECLARAŢIA
UNIVERSALĂ A DREPTURILOR COPACULUI

Articolul 1. Toţi copacii au drept la viaţă liberă şi sunt egali în faţa
omului.

Articolul 2. Nefiind fiinţe cuvîntătoare, ONG-urile de mediu sunt
datoare a acţiona în numele copacilor (indiferent de specie, locul lor de
viaţă) ale căror drepturi fundamentale sunt încălcate sub diverse forme de
către oameni.

Articolul 3. Orice copac are dreptul la viaţă, la dezvoltare şi la
securitatea sa.